• Ultimele știri

    joi, 15 noiembrie 2018

    PSD a dat liber la abuzuri în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități

    ONG-urile nu vor mai putea face vizite de monitorizare neanunțate în centrele rezidențiale unde trăiesc copii și adulți cu dizabilități, a decis majoritatea parlamentară, aprobând o propunere a senatorilor PSD.



    Acest lucru, în condițiile în care, potrivit statisticii elaborate de Centrul de Resurse Juridice, un ONG care efectuează vizite de monitorizare din 2003, circa 8.000 de oameni au murit în centrele rezidențiale, între 2010 și 2016.

    36 de senatori PSD, între care Ecaterina Andronescu, Claudiu Manda, Robert Cazanciuc, Șerban Nicolae și Eugen Teodorovici, au propusmodificarea Legii 8/2016, care se referă la activitatea Consiliului de monitorizare, instituție independentă, sub control parlamentar, care supraveghează modul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale.

    Pesediștii au abrogat și prevederea potrivit căreia Consiliul trebuia să recomande măsuri pentru îmbunătățirea vieții persoanelor cu dizabilități, precum și obligația de a colecta constant informații cu privire la stadiul implementării Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, act pe care România l-a ratificat în 2010. În schimb, senatorii PSD au fost darnici cu personalul Consiliului: au dublat numărul posturilor din instituție (de la 21 la 47), au introdus o prevedere prin care angajații beneficiază de sporuri și au crescut parcul auto de la trei mașini la 12.

    Pe de altă parte, beneficiarii acestor vizite, cărora Consiliul ar trebui să le apere drepturile, persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale, sunt privite ca potențiali atentatori la siguranța echipelor care merg în vizite de monitorizare, pesediștii introducând un spor de pericol de 15 la sută pentru experți.

    99 de senatori au votat în favoarea modificării Legii 8/2016, șapte senatori au votat împotrivă, iar doi s-au abținut. Senatul a fost cameră decizională pe această lege. Lista tuturor modificărilor, aici.
    ONG-urile, interzis la vizitele de monitorizare inopinate

    Din 2003, Centrul pentru Resurse Juridice efectuează vizite de monitorizare în centrele rezidențiale în care trăiesc persoane cu dizabilități. Datorită vizitelor inopinate, opinia publică a aflat, de exemplu, despre situația celor 97 de oameni de la Măciuca, din Vâlcea, care erau legați de paturi, hrăniți insuficient, ținuți în frig și îndopați cu medicamente. Acolo au murit, în 2015 și 2016, opt oameni, pentru care cauza morții era „stop cardio-respirator” și „pneumonia” sau „bronșita”.

    Peste 18.000 de persoane adulte cu dizabilități erau instituționalizate în 426 centre rezidențiale, potrivit datelor disponibile pe site-ul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD), la începutul lui martie 2018. De asemenea, peste 9.100 de copii cu dizabilități se află în grija statului, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Copilului.

    Acum, senatorii PSD au eliminat din textul Legii 8/2016 un articol care le dădea ONG-urilor dreptul să efectueze vizite inopinate în centrele rezidențiale și, în cazul în care descopereau că persoanelor cu dizabilități le erau încălcate drepturile, le puteau reprezenta în instanță.

    Articolul 4, litera i, care a fost abrogat, prevedea următoarele: „i) faciliteaza accesul, anuntat sau inopinat, al reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale prevazute la art. 5 alin. (1), in institutiile prevazute la art. 2 alin. (2), in scopul monitorizarii respectarii drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilitati o reprezentare independenta in fata unei instante sau in fata oricarui alt organism independent, organizatiile neguvernamentale mentionate au calitate procesuala activa in apararea drepturilor si intereselor legitime ale acestor persoane”.


    Motivația inițiatorilor în acest caz a fost că membri ai ONG-urilor pot fi invitați să ia parte la procesul de monitorizare chiar de către Consiliul de monitorizare:„Consiliul (...) faciliteaza implicarea si participarea pe deplin a societatii civile, in special a persoanelor cu dizabilitati si a organizatiilor care le reprezinta, la procesul de monitorizare pe care il organizeaza”.

    În acest moment, intrăm acolo unde ni se cere ajutorul. Ne sună de la DGASPC-uri - «avem nevoie de consiliere, de asistență»-, mai putem intra unde un om dintr-o instituție ni se plânge sau acolo unde apar situațiile în presă și unde ni se refuză în primă instanță, apoi întrebăm dacă au discutat cu persoana care a suferit abuzul și dacă știu are dreptul la un avocat, dar nu mai poți intra inopinat și nu poți reprezenta un om, pentru ca nu ai un mandat. Tot ce poți face acum este să bați la ușă cu Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Este halucinant”, a declarat, pentru Newsweek România, Georgiana Pascu, din cadrul Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ).


    De altfel, activista a explicat că cea cea mai mare problemă pe care o ridică suprimarea articolului din Legea 8 este că ONG-iștii nu mai au calitate procesuală activă, adică nu îi mai pot reprezenta în instanță pe cei care le cer ajutorul.

    CRJ efectua aceste vizite de monitorizare inopinate în baza unui protocol cu Ministerul Muncii, dar și în baza Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. În vara lui 2017, CRJ a fost notificat că nu mai este necesar să facă astfel de vizite, tocmai pentru că s-a înființat Consiliul de monitorizare. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, explica situația într-o scrisoare adresată comisarului pentru Drepturile Omului, din septembrie 2017: „ (...) Vă informăm că imposibilitatea de reînnoire a axcordului privind colaborarea cu acest organism neguvernamental în monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în centrele rezidențiale s-a bazat pe următoarele considerente (...) Privitor la desemnarea unui mecanism independent, așa cum se prevede în articolul 33 al Convenției, s-a stabilit Consiliul de Monitorizare, o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar”. Aceste precizări erau făcute la mai bine de un an de când funcționa Consiliul de monitorizare, înființat în ianuarie 2016, și care avea la activ o singură vizită de monitorizare, efectuată la solicitarea Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, privind situația de la Măciuca, semnalată de CRJ și de jurnalistul Cătălin Tolontan.

    După ce Ministerul Muncii a refuzat înnoirea protocolului, CRJ a trimis încă de anul trecut solicitări către Consiliul de monitorizare, în care le-a transmis că vrea să încheie un protocol de colaborare pentru efectuarea de vizite în centre rezidențiale, chiar în baza articolului proaspăt abrogat. Propunerea a rămas fără răspuns.
    „Stai să te judeci cu fiecare centru, având oameni care mor acolo”

    „Noi putem să mergem în continuare în vizite de monitorizare, invocând Punctul 1 al Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, dar asta înseamnă să stai să te judeci cu fiecare centru, pe timpul tău, banii tăi și având oamenii care mor acolo. Încă de anul trecut, am transmis solicitări către Consiliul de monitorizare, în care le-am transmis că ne punem la dispoziția lor și că dorim să încheiem un protocol în baza Legii 8, articolul 4, litera i (exact articolul care a fost suprimat, n.red.) care explicitează pe scurt modul în care putem avea acces în instituții. Este problema conflictului de interese, în care directorul sau șeful de centru este reprezentantul legal al unei persoane din centru, care nu va depune niciodată o plângere privind încălcarea unui drept sau minori pentru care directorul DGASPC sau șeful de centru sunt reprezentanți legali și care, în multe situații, rămân fără drepturi în instanță, sau situația persoanelor lovite sau abuzate”, a explicat Georgiana Pascu, pentru Newsweek România.

    De altfel, activista a atras atenția și că, după ratificarea Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, România avea obligația să modifice Codul civil, în ceea ce privește numirea tutorelui legal și punerea sub interdicție. „Acum, o persoană pusă sub interdicție este lipsită de orice drepturi, pe motiv că nu are capacitate, ceea ce contravine Convenției. Mai mult, după ce CEDO a dat hotărârea Câmpeanu vs. România, arătând că i-au fost încălcate drepturile, din acel moment, România raportează în mod periodic pentru respectarea acelei hotărâri, la Consiliul de Miniștri. De vreo doi ani, România spune că lucrează la un plan de acțiune și vor fi dispuse niște măsuri și că va veni cu o propunere de Ordin privind desemnarea unor reprezentanți personali”.

    O mostră din ceea ce promite România la Consiliul de Miniștri: „The authorities consider the mechanism to be created will render more meaningful the involvement of the protected person in the decisional process. The personal representative will have not only the right but also the professional duty to inform herself on the content of the complex (re)evaluation and of the individual intervention plan and to actively participate and assist the protected person through her future evaluations and will also be able to contest the abovementioned decisions before judicial bodies”. (Autoritățile consideră că mecanismul care va fi creat va asigura mai bine protecția persoanei în procesul decizional. Reprezentantul personal nu va avea doar dreptul, dar și datoria profesională să informeze (beneficiarul) asupra evaluării și asupra planului de intervenție și să îl ajute să conteste deciziile înaintea instanței”, traducerea reporterului).

    Continuarea pe newsweek.ro

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!