• Ultimele știri

    miercuri, 14 noiembrie 2018

    POLITICIENII principalii RESPONSABILI pentru tăierile masive din păduri: FURTURILE de lemne sunt girate de autorități

    Politicienii sunt principalii responsabili pentru tăierile masive din pădurile noastre. Au toate pârghiile prin care pot acționa, dar de cele mai multe ori, din incompetență sau interes, n-o fac.



    Ne întoarcem acum în Argeș să vedem cum lucrează angajații statului. Îi cunoaştem și pe inculpații acuzați că au tăiat zeci de mii de arbori.

    Cât am fost prin pădure muncitorii au stat ascunşi. Când am plecat au ieşit şi au scos şi utilajele. Ne-am întors. Au fugit din nou.

    Urmele dezastrului de aici se văd peste tot. Munţi întregi lăsaţi fără pădure. Locul e administrat de Ocolul privat Clăbucet, iar şeful direct al domnului Gheorghe este Vali Ghencea, şeful pazei. Ne-am mai întâlnit acum 5 ani când am găsit o altă pădure distrusă în ocolul sau.

    Atunci, domnul Ghencea era total suprins de informaţie, dar promitea că se mobilizează.

    Au trecut 5 ani şi n-a mai dat de veste. L-am reaintalnit acum. Mi-a explicat că pe Valea Topologului se întâmplă un fenomen ciudat: “Sunt pur şi simplu uscate, nu avem atac”.

    Domnul Ghencea susţine că tăierea din zona se numeşte “conservare”.

    Statul poate controla “tratamentele” din păduri private prin Garda Forestieră. Angajaţii Gărzii din Argeş îşi au sediul în Piteşti. Şeful întârzie.


    Drumul forestier aparţine Regiei Naţionale a Pădurilor, Romsilva. Toate camioanele care coboară încărcate cu lemn plătesc regiei o taxă. Am încerc să aflu de la Romsilva al cui este camionul fără număr din pădure.

    Nici aici directorul n-a ajuns la treabă.

    Este o frântură din viaţa unui instituţii publice. Angajaţii sunt relaxaţi, socializează, beau cafele, fumează. Aproape de ora 10 apare directorul Direcţiei silvice Argeş.

    Despre tăierile ilegale din munţii Argesului toată lumea ştie, dar măsuri nu se iau. Un angajat al statului, care lupta pentru păduri, dar se teme pentru viaţa lui mărturiseşte: “Furturile de lemne sunt girate de autorităţile locale. Şi locale şi pot să spun că şi centrale. Poliţia nu-şi face treaba. Jandarmeria la fel”.


    Pădurile de pe Valea Topologului sunt pe raza comunei Sălătrucu. Toată lumea ştie ce se întâmplă în pădure. Până şi familia primarului taie pădure de mai bine de 20 de ani.

    La Garda Forestieră, şeful biroului regional Alin Mihai a ajuns la muncă. I-am cerut o hartă pe care să identificăm zona în care am filmat. Are una, dar e la Ploieşti, la sediul central.

    După plecarea noastră, garda Forestieră s-a întors în zonă. De data asta a găsit copaci tăiaţi fără marca şi a confiscat o bună parte din lemnele depozitate pe drum pentru că erau tăiate ilegal. A dat şi amenzi ocoalelor private din zonă.

    În cele din urmă şi Direcţia silvică Argeş s-a hotărât să ne spună cât lemn a coborât din munte pe Valea Topologului: 55 de mii de metri cubi de lemn în 2017. Adică mai bine de 2 mii de camioane încărcate cu lemn şi toate au fost teoretic actele în regulă. O bună parte din el a ajuns la Sebeş la celebra firma Scheweihofer.

    Valea Lotrului este acoperită de aproape 50 de mii de hectare de pădure. Până în Valea Oltului sau Petroşani sunt zeci de kilometri, locul e ferit de ochii lumii. Aşa se face că aici s-a întâmplat un adevart jaf. Pe aceste păduri s-au dat şi încă se dau adevărate bătălii între satul roman şi diverşi indivizi şi organizaţii care vor pădure.

    În anii 90 statul controla în Vâlcea 265 de mii de hectare. Acum mai are doar 93 de mii. Este deja celebru cazul fostului şef de ocol de la Voineasa, Gicu Deaconeasa, care a pus mâna pe mii de hectare aici, inclusiv în zona în care funcţionează acum pârtia transalpină. Deaconeasa este acum închis pentru 12 ani. Exemplul său nu-i sperie însă pe cei care deţin aici pădure. Din şoseaua care duce în staţiunea Vidra se văd rănile lăsate în munte.


    Lângă această tăiere este o alta. Şi aşa mai departe, goluri care se unesc între ele. Pădurea aparţine Obştii Plaiul Poienii. Cătălin Parvu este şef de ocol. I-am arătat ce rămâne în urma lui. Susţine că e o tăiere legală.

    Prin urmare, pentru a supravieţui se taie pădurea. Ceva mai sus, alt gol se deschide ca o limbă în mijlocul pădurii care aparţine Obştii Buiceşti din Novaci. Au fost lăsaţi câţiva copaci în dreptul drumului ca să nu se vadă dezastrul. Din pădure se aud drujbele.

    Teoretic, o răritură se face pentru a crea sapatiu şi condiţii de mediu necesare pentru că arborii de valoare să se dezvolte. În acest loc, lucrurile stau fix invers. Arborii de valoare sunt recoltaţi şi este scăzută consistenta pădurii.

    In competenţa Gărzii Forestiere nu intră şi deţinerea de hărţi. O altă dovadă despre cum fucntioneaza instituţiile noastre. Hărţi are Romsilva care funcţionează în aceeaşi curte cu garda.

    Şeful de ocol recunoaşte că pădurea nu mai are consistenta necesară şi că în curând ar putea şi doborâtă de vânt. De multe ori acesta este şi scopul. Pentru a le permite să o taie

    Omul îmi arată că a plantat. Ici, colo câte un puiet care se usucă înconjurat de boscheţi şi de resturile rămase în urma tăierii. De oriunde ai privi pădurile din zona lacului Vidra dezastrul e vizibil. Din satelit se vede cel mai bine. Pădurea cu cele mai multe goluri aparţine statului român şi este administrată de Romsilva.

    Şi aici totul s-a tăiat ca la carte, cu acte. Ani la rând Direcţia silvică Vâlcea a fost condusă de Gheorghe Mihăilescu, fost preşedinte PSD Vâlcea.

    Acum, minstrul Pădurilor l-a mutat pe Mihăilescu la cârma Regiei naţionale a Pădurilor, dovada clară că funcţia de şef al pădurilor este una politică. Politicul poartă o bună parte din vină pentru ce se întâmplă în pădurile noastre. În Parlament, în loc să gândească legi pentru păduri şi să pună presiune pe instituţiile datoare să apere pădurile, aleşii îşi consuma timpul în dezbateri inutile pe bani mulţi. Şi asta pentru că ori nu le pasă de pădure, ori au interesul ca lucrurile să nu fucntioneze tocmai pentru a permite tăierile.

    Argesul ocupa un loc de frunte în topul judeţelor cu cele mai mari furturi de pădure. Aici munţi întregi au fost raşi, iar imaginea rămasă pare desprinsă dintr-un film apocaliptic. Trei firme au tăiat aici în perioada 2008-2011. În total au dispărut 9 sute de hectare de pădure şi alta nu s-a mai plantat la loc. Anchetă în cazul uneia dintre firme a fost finalizata şi vinovaţii trimişi în judecată.

    Anchetatorii susţin că firma Andris a tăiat 23 de mii de copaci pe care i-a cărat cu 1800 de camioane. Totul s-a întâmplat ilegal. 504 hectare aflate în aria protejată Natura 2000 au rămas fără pădure. În dosar sunt 22 de inculpaţi şi 35 de suspecţi. Fac parte din clanul Brânză condus de Andrei Ion. Cu el m-am întâlnit într-o parcare din comună Domneşti. De la început, domnul Andrei s-a oferit să-mi ofere un pont cu locuri de unde se fură pădure.

    Anchetatorii susţin că incupatul Andrei Ion a cumparat în 2008, 767 de hectare de pădure cu 1.425.000 de euro, bani proveniţi din alte infracţiuni. Imediat ce a cumpărat pădurea, Andrei în complicitate cu angajaţii ocolui privat Valea Oltului au început să o taie cu justificare că pădurea a fost distrusă de vânt şi ei o curată. Procurorul Marius Ştefan a condus ancheta.

    Cel care a marcat copacii în pădure şi este direct răspunzător pentru dezastru este pădurarul Uţa Vasile. Şi-a recunoscut faptele în fata anchetatorilor. L-am găsit liniştit în propria gospodărie.

    Anchetatorii susţin că Uţa a manifestat un dispreţ total faţă de funcţia deţinută şi pădure.

    Anchetatorii i-au pus lui Andrei sechestru pe mai multe maşini de lux şi camione pentru a recupera prejudiciul. Omul şi-a făcut altă firmă şi scoate în continuare lemn din pădurile Argesului.

    Dosarul se judecă acum la Piteşti. Din pădurile Nucşoarei, de unde s-au tăiat sute de hectare la râs coboară zilnic maşini încărcate cu lemn. Pe aici coboară şi maşinile lui Andrei Ion.

    Încă ne tăiem cu o inconştientă criminală pădurile şi altele din păcate nu punem la loc. Hoţii îşi acoperă opera cu acte, iar angajaţii din instituţiile statului sunt în prea multe cazuri părtaşi la furt. Încă suntem la coadă Europei la capitolul împăduriri.

    Pădurea înseamnă viaţa, mediu sănătos, este moştenirea şi dreptul la aer pe care le lăsăm copiilor noştri.

    Politicienii noştri au însă alte apăsări. Pentru pădure nu avem o strategie pentru următorii ani, nu punem în aplicare legile forestiere, nu facem curăţenie în instituţiile publice.

    Ministerul Pădurilor ar trebui de urgenţă să pună în functiune aplicaţiile prin care oricine poate monitoriza ce se întâmplă în pădure, să intensifice controalele în teren, să-şi facă datoria. Iar noi toţi trebuie să fim cu ochii atât pe autorităţi, cât şi pe hoţi pentru că pădurea este a noastră, a tuturor.


    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!