• Ultimele știri

    joi, 8 noiembrie 2018

    Cristoiu, ipoteză incendiară: Cum va ajunge Dragnea fără să vrea președintele României

    Jurnalistul Ion Cristoiu susține că victoria lui Liviu Dragnea din cadrul ședinței CExN a PSD se datorează și campaniei de prezentare a sa drept un lider ușor de doborât, iar scandalul Valiza nu a făcut decât să le arate românilor și colegilor din PSD că Liviu Dragnea este de fapt o țintă.



    Evenimentul Zilei:

    (...) Nu toți românii îl urăsc pe Liviu Dragnea. Sînt pe de o parte români care-l iubesc și români cărora le e indiferent. Orice om normal nu poate să nu observe că Liviu Dragnea e personajul țintă al unei campanii de o rară violență. În cadrul acestei campanii se sare calul, cum se întîmplă la Realitatea tv. Liviu Dragnea e insultat la televiziuni, e vînat de protestarii cu prestații de huligani, e înjurat de Klaus Iohannis, e dușmănit pe față de puciștii, e tîrît prin procese. Multe dintre atacurile la adresa lui Liviu Dragnea apar nedrepte de la distanță sau cusute cu ață albă. În cazul Rise Project nu conținutul documentelor a făcut ca inițiativa să pută a Servicii secrete de la o poștă, ci povestea neghioabă, de analfabetism gazetăresc, a valizei găsite de țăran. În apropierea CExN chiar și dușmanilor lui Liviu Dragnea din PSD Scandalul Valizei le-a întărit convingerea că Liviu Dragnea e ținta. O convingere pe care o au și PSD-iștii. Și astfel Liviu Dragnea apare în ochii PSD-știlor drept cel vînat, pentru că e șeful PSD. În chip fatal, într-o atmosferă de ostilitate față de PSD, partidul se strînge în jurul celui proclamat drept lider al Partidului nu atît de partid, cît mai ales de dușmanii care au făcut din Liviu Dragnea vedeta României din ultimii ani.
    Dacă Liviu Dragnea ar fi atacat inteligent, adică doar atunci cînd opinia publică e convinsă că trebuie atacat, soarta lui în fruntea PSD ar fi problematică. Atacat cu orice preț, demonizat peste marginile bunului simț, prezentat drept Monstrul, Răul Absolut, Liviu Dragnea e unul dintre cei mai cunoscuți oameni din România. Dar nu numai atît. Ca și Ion Iliescu, ca și Traian Băsescu, Liviu Dragnea a devenit imun la campaniile menite a-i afecta imaginea. Despre el s-au spus atîtea lucruri, încît orice nouă dezvăluire nu mai impresionează opinia publică. Operațiunea Valiza ar fi periculoasă pentru Liviu Dragnea dacă ar duce la o arestare preventivă. Deocamdată e o Operațiune din seria Ce monstru de președinte PSD. O nouă Operațiune care nu face decît să înalțe lui Liviu Dragnea piedestalul de cel mai vînat om din România. Dacă o țin tot așa, în eventualitatea unei achitări la ICCJ, dușmanii lui Liviu Dragnea îl vor face fără să vrea viitorul președinte al României. (Mai multe detalii AICI)

    Ziarul Financiar:
    Un număr de 12.472 de com­pa­nii din România din şapte do­me­nii de activitate fac parte din­tre cele mai perfor­man­te fir­me din economia lo­cală, ara­tă rezultatele Topului Naţional al Fir­melor din România, un clasament realizat de 25 de ani de către Camera de Comerţ şi Indus­trie a României (CCIR). În această seară, la Centrul Expo­ziţional Romexpo din Bucureşti, are loc Gala Topul Naţional al Firmelor - ediţia XXV, în care CCIR premiază reuşitele celor peste 12.000 de companii.

    „În topul din acest an avem 12.472 de agenţi economici clasaţi pe primele zece locuri din totalul celor 688.016 companii care au depus bilanţul la organele fiscale până la data de 31 iulie 2018. Aceste 12.472 de companii, care reprezintă 1,81% din totalul firmelor care au depus bilanţul până la data analizată, rea­lizează o cifră de afaceri cumulată de 165 de miliarde de euro, adică 61% din cifra de afaceri to­tală din economie. Faptul că puţin peste 12.000 de com­pa­nii realizează aproape două tre­imi din busi­nessul din România arată cât de polarizată este economia locală“, a spus Mihai Daraban, pre­şedintele CCIR.

    În total, cele 12.472 de com­panii din topul CCIR au un profit brut de 13,9 mld. euro (58% din to­talul de 24 mld. euro raportat ca pro­fit brut de către com­pa­niile care şi-au de­pus bilanţul) şi 1,38 mi­lioa­ne de sala­riaţi (35% din totalul celor 3,895 mi­lioa­ne de salariaţi din companii).
    Noi, prin acest top, poate că am devenit in­comozi guvernanţilor deoarece aceste cifre, care sunt ale dânşilor - pentru că bilanţurile se depun la Ministerul Finanţelor- arată structura eco­nomiei naţionale. (...) Guvernanţii ar trebui să îşi facă întotdeauna o analiză privind situaţia reală din teren, pentru că numai atunci când o cunoşti şi o aprofundezi poţi să faci politici economice.“

    Din totalul celor 688.016 com­panii care şi-au depus bilanţul până la finalul lunii iulie, 1.766 sunt companii mari şi foarte mari, 8.773 sunt mijlo­cii, 46.903 sunt mici, iar 630.574 sunt micro­în­treprinderi cu maximum 9 salariaţi şi 1 mi­lion de euro cifră de afaceri. (Mai multe detalii AICI)

    Adevărul:
    În noaptea de duminică spre luni au intrat în vigoare sancţiunile SUA împotriva Iranului în forma lor deplină, la 6 luni de la ieşirea SUA din JCPOA, Acordul nuclear cu Iranul. Motivul a fost târgul prost şi continuarea cercetării nucleare în Iran, dublată de testele cu rachete balistice şi mai ales de intervenţionismul în întreg Orientul Mijlociu, inclusiv prin sprijinirea activităţii teroriste.

    SUA a livrat o solicitare cu 12 de puncte către Iran pentru a reveni în cadrul acordului, între care cele de mai sus: retragerea din conflictele regionale din Yemen şi Siria, retragerea susţinerii teroriste în Siria, stoparea oricăror teste cu rachete balistice şi stoparea oricăror cercetări nucleare.
    Sancţiunile americane unilaterale: stoparea deplină a exporturilor de petrol în 6 luni
    Noile sancţiuni vizează patru domenii cheie din economia iraniană: industria portuară, transportul cu nave, energia, cu precădere exportul de petrol, finanţele, asigurările şi reasigurările transporturilor navale. Practic, începând de duminică noapte, nici o companie nu are voie să facă afaceri în aceste domenii cu Iranul, inclusiv compania SWIFT ce face tranzacţiile financiare nu poate include entităţile sub sancţiuni cu excepţia tranzacţiilor umanitare. Sancţiunile americane vizează, din 5 noiembrie, 700 de indivizi, entităţi economice, vase şi companii de transport iraniene ce intră sub regimul acesta, potrivit situaţiei din 2015, la care se adaugă alte 300 de entităţi noi, listă pe care se află băncile majore din Iran, exportatorii de petrol şi companiile de shipping.
    În materie de petrol, sunt exceptate 8 destinaţii, nedate publicităţii - între care India, China, Coreea de Sud, Japonia, Turcia, Italia, cel mai probabil - cu condiţia unor achiziţii în folos propriu de petrol, care să diminueze spre zero (două destinaţii ar închide tranzacţiile în următoarele două săptămâni) într-o perioadă de 6 luni şi să pună banii, contra valoarea acestor exporturi, în conturi externe, care să permită folosirea lor doar pe produse umanitare şi autorizate, deci nu libera dispoziţie de către Teheran asupra banilor din petrol, pentru programele militare, intervenţioniste sau în alte destinaţii. Deja producţia de petrol a scăzut la între 1.7 milioane - 1.9 milioane barili de petrol pe zi, cu 800.000 de barili sub vârful maxim din 2018, iar căderea estimată este de 1 milion de barili pe zi.(Mai multe detalii AICI)

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!