• Ultimele știri

    vineri, 8 iunie 2018

    IARĂŞI SACRIFICAŢI! De FRICĂ, autoritățile române NU au mai MARCAT Ziua Națională a MARTIRILOR din TEMNIȚELE COMUNISTE

    Luni ar fi fost prima dată când ziua arestării a 10.000 de tineri, în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, ar fi fost comemorată oficial în România, după eliminarea comunismului. Anul trecut, după ce Klaus Iohannis a promulgat legea, demersul a fost criticat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel.


     Motivul e simplu: printre dintre cei martirizați în închisori au fost legionari. În loc să tacă, sperând să treacă neobservați, autoritățile aveau la îndemână o soluție: ABROGAREA LEGII.

    Luni s-au împlinit 70 de ani de la una dintre cele mai mari atrocități comise de comuniștii proaspăt instalați la conducerea României, arestarea a 10.000 de persoane, în urma unei operațiuni bine pusă la punct pe întreg teritoriul țării. Drama acelor zile i-a impresionat pe câțiva parlamentari care au inițiat o lege pentru marcarea evenimentului. Cei mai mulți erau liberali, partid din care provine și președintele țării. Legea a trecut de ambele camere și apoi, pe 30 mai 2017, Klaus Iohannis a emis decretul de promulgare.

    Aniversarea este intitulată Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.

    Totuși, pe 14 mai 2018, evenimentul nu a fost marcat prin nimic de Administrația prezidențială. Pe 13 și pe 14 mai nu apare nicio declarație a președintelui, niciun comunicat care să amintească de comemorare. Explicația nu este deloc simplă și e legată atât de evenimente petrecute imediat după promulgarea legii, cât și de situația delicată în care este acum președintele cu oficialii din Israel și cu reprezentanții comunităților evreiești din Europa.


    No news, good news


    Uneori e știre și absența oricărei știri, iar celebrarea zilei de 14 mai se încadrează perfect pe acest șablon. Dacă la promulgare Președinția a emis un comunicat prin care anunța instituirea Zilei naționale, anul acesta tăcerea a domnit asupra împlinirii celor 70 de ani.

    În primăvara-vara lui 2017, Iohannis era pe cai mari din punctul de vedere al relațiilor externe. A fost primul șef de stat european primit pe peluza de la Casa Albă și a adus celorlalți lideri mesajul de dincolo de ocean al unui Donald Trump aflat la început de mandat. Pe 5 iunie, în timpul vizitei în SUA, președintele României a primit premiul „Lumina Națiunilor”, cea mai înaltă distincție acordată de Forumul American Jewish Comitee.

    Numai că, exact înainte de a pleca spre America, președintele a promulgat legea inițiată de 32 de parlamentari, dintre care cei mai mulți, 28, erau liberali. Pe 6 iunie, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a dat un comunicat foarte acid la adresa președintelui Iohannis. Motivul este simplu, în expunerea de motive folosită de inițiatori erau enumerate printre numele martirilor ridicați în acea noapte și membri sau simpatizanți ai Mișcării Legionare. Printre ei și Mircea Vulcănescu sau Radu Gyr, nume pe care Institutul le vânează cu plângeri penale pe oriunde apar, de la licee, străzi la tricouri.

    Anul trecut, Iohannis nu a răspuns oficial la acest comunicat, dar tăcerea de zilele astea arată că și-a însușit critica.

    Ca o părere personală, președintele nici nu putea proceda altfel, pentru că abia a avut parte de critici din partea președintelui Comunității evreiești din Europa, după nefericita declarație cu „înțelegerile făcute cu evreii”, și relațiile cu Israelul sunt delicate, după refuzul de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim. Un mesaj de comemorare a unor legionari îi trebuia? Evident că nu. Pe siteul oficial, pe pagina de Facebook, președintele a tăcut legat de această Zi națională. Colegii mei au întrebat oficial la Administrație dacă a existat vreo manifestare de comemorare, dar răspunsul pare să întârzie.

    Cel mai dur comunicat al Institutului Elie Wiesel de după un act al Președinției României

    Pe 6 iunie 2017, Institutul „Elie Wiesel” a dat cel mai dur comunicat care vizează o acțiune a Președinției României. După emiterea acestor critici, Klaus Iohannis nu a răspuns.

    Iată textul de acum un an: „Conform Agerpres în 30 mai 2017 preşedintele României a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” constată cu îngrijorare că în expunerea de motive care a însoţit legea pe parcursul circuitului legislativ sunt invocate ca „martiri ai temniţelor comuniste” persoane condamnate pentru crime de război. Acest fapt, deşi contravine nu doar valorilor şi principiilor democratice, dar şi legislaţiei româneşti în vigoare, nu a stârnit nicio reacţie publică. De asemenea, ne exprimăm consternarea pentru faptul că iniţiatorii legii au ales ca argument pentru promovarea acestui proiect legislativ să citeze din Iustin Pârvu, care în tinereţe a activat în Mişcarea Legionară, iar mai târziu a făcut apologia legionarismului şi a avut repetate poziţii antisemite şi de negare a Holocaustului. Alegerea parlamentarilor care au iniţiat legea poate să creeze confuzie asupra menirii pe care aceasta trebuie să o aibă. Comemorarea victimelor regimului comunist din România nu trebuie să reprezinte un prilej de reabilitare a celor care în anii regimurilor totalitare precedente au contribuit, din ipostaze multiple şi cu responsabilităţi diferite, la respingerea democraţiei şi la instituirea antisemitismului ca politică de stat.”



    Mircea Vulcănescu, Radu Gyr și arhimandritul Iustin Pârvu, invocați de inițiatori

    În expunerea de motive, inițiatorii, dorind să sublinieze lovitura grea primită de toate elitele românești în 1948, se în treabă retoric: „Suntem conştienţi de nume mari ca ale părintelui Nicolae Steinhardt, pastorului Richard Wurmbrand, episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, părintelui greco-catolic Tertulian Langa, politicianului Iuliu Maniu, a poetului Radu Gyr şi a soţiei sale sau Mircea Vulcănescu, Aurelian Bentoiu, între mulţi alţii care au pătimit în aceste temniţe?”

    De fapt, în această enumerare sunt cuprinse nume arestate în perioada 1947-1958, nu doar cele din 14-15 mai 1948. Tot inițiatorii folosesc, fără a cita numele părintelui Iustin Pârvu, un fragment din mărturia acestuia de la arestările în masă:

    „Cu vreo patru, cinci zile înainte de plecarea din Roman, mi se arată o imagine: undeva în întuneric, în fundul sălii, o scânteie de lumină. Şi mă opresc, într-adevăr în realitate, după două săptămâni, în faţa puşcăriei Aiudului.

    Eram legaţi la ochi şi ca să merg către capătul sălii mi-au dat prosopul de la ochi şi tocmai lumina aceea mi se arată mie acolo unde caraliul deschide celula: -Intră aici, banditule! Şi asta era scânteia şi celula mea. Şi am mai avut o prevestire la ieşirea din puşcărie. Le-am zis camarazilor mei: -Măi, băieţi nu murim. Fiţi atenţi, rezistăm şi mergem înainte. Lupta se duce mai departe. Şi într-adevăr aşa a fost.”

    Poate că a fost un act de curaj, amintirea tuturor celor care au pătimit în gulagul românesc, dar tăcerea de anul ăsta demonstrează că a fost doar necunoaștere a evenimentului tragic și a tuturor implicațiilor și sensibilităților sale.

    Nici măcar iniţiatorii legii nu au aprins o lumânare pentru martirii arestaţi în urmă cu 70 de ani

    Acesta a fost primul an când ar fi trebuit sărbătorită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, instituită printr-o lege votată de Parlament şi promulgată de preşedintele României în 2017. „Evenimentul Zilei” i-a contactat pe iniţiatorii legii pentru a afla cum au marcat ziua pe care ei au instituit-o ca sărbătoare naţională

    Luni, 14 mai, a fost sărbătorită pentru prima oară „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, instituită printr-o lege iniţiată de deputatul PNL Daniel Gheorghe, semnată de mai mulţi parlamentari PSD, PNL şi UNPR, şi votată de Parlament în primăvara anului trecut. Legea a fost promulgată de preşedintele României în data de 30 mai 2017 şi a fost publicată în Monitorul Oficial o zi mai târziu.

    Continuarea pe ortodoxinfo.ro

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!