• Ultimele știri

    miercuri, 3 mai 2017

    Invențiile românești de acum un secol încă bat invențiile din zilele noastre! Românul care a construit mașina ce încă este peste Ferrari

    Aerodinamica maşinilor este un domeniu în care marii producători investesc sume imense. Dar primul care a construit o maşină cu adevărat aerodinamică nu a fost nici neamţ, nici american, nici rus. A fost român: inginerul Aurel Perşu.



    Născut în 1890, Aurel Perşu şi-a descoperit înclinaţia spre inginerie în adolescenţă, aşa încât înaintea Primului Război Mondial a urmat cursurile Şcolii Superioare Tehnice din Berlin-Charlottenburg. A terminat şef de promoţie în 1913, ba chiar a primit şi o medalie din partea Ministerului Instrucţiunii Publice din Germania pentru un studiu avangardist, legat de navele în spaţiul cosmic.


    La începutul anilor ’20 a început o muncă asiduă pentru studierea aplicării formei aerodinamice a corpurilor în mişcare la automobile, iar în 1924 brevetează în Germania primul automobil cu formă corectă aerodinamic, ulterior şi alte ţări brevetându-i invenţia.

    Deşi atât pentru standardele de atunci, dar şi pentru cele de azi, forma acestui automobil pare hilară, vorbim, de fapt, de o idee inspirată de… picăturile de apă – de unde şi denumirea uzuală a acestui automobil: ”Raindrop car” (maşina cu formă de picătură de apă).


    În partea din faţă, maşina este mai voluminoasă, găzduind habitaclul pentru pasageri, iar spre spate se îngustează, aşa încât în a doua jumătate sunt plasate motorul şi cutia de viteze, puterea fiind transmisă roţilor din spate. O particularitate a punţii spate este lipsa unui diferenţial, deoarece distanţa dintre roţi este foarte mică.

    Rezultatul final a fost un coeficient aerodinamic de numai 0,22, valoare care şi azi, la aproape 100 de ani distanţă, este extrem de greu de atins pentru maşinile de serie. De asemenea, maşina lui Perşu demonstra un bun comportament rutier, dar şi o manevrabilitate curios de bună: chiar dacă viteza maximă era limitată la 80 km/h, maşina putea lua viraje strânse la 60 km/h, având un bun echilibru.


    Aurel Perşu a testat maşina, aducându-i diverse modificări, circa 120.000 km, după care a donat-o Muzeului Naţional Tehnic ”Dimitrie Leonida”, în 1969. Din păcate, automobilul nu mai este azi în stare de funcţionare şi nici nu există vreun program pentru reabilitarea sa tehnică.

    Un lucru demn de menţionat este refuzul lui Aurel Perşu de a-şi vinde brevetul concernelor americane General Motors şi Ford, deoarece aceşti giganţi din industria auto nu şi-au luat angajamentul de a produce în serie acest automobil. Asta deşi Perşu a realizat prototipul din bani proprii, iar rezultatele testelor făceau acest automobil perfect viabil pentru o construcţie în serie mare.


    Aurel Perşu şi-a continuat cariera în ţară, ca şi conferenţiar la Şcoala Politenhică, iar în 1938 a devenit director al fabricii de avioane I.A.R. Braşov. După ce a intrat la pensie, a continuat să lucreze la Institutul de Documentare Tehnică din Bucureşti, dar, din păcate, încercările sale de a contribui la dezvoltarea cercetării româneşti au fost subminate de conducerea comunistă,deoarece Aurel Perşu a refuzat categoric orice formă de colaborare cu organele statului.


    Rămâne în istoria inventatorilor auto printr-un capitol întreg care îi este dedicat în volumul ”Automobile aerodinamice în Europa şi în Statele Unite”, publicat în germană şi engleză. Capitolul respectiv începe astfel: ”Şi România a avut un specialist în aerodinamică, un strălucit inginer care trebuia de mult trecut în elita mondială a tehnicienilor. Numele lui este Aurel Perşu”.



    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!