• Ultimele știri

    miercuri, 1 martie 2017

    Săgeata Verde: povestea primului tren electric din România

    Unul dintre primele trenuri electrice din Europa şi al optulea din lume, care a circulat pe ruta Arad-Ghioroc, ar putea reveni în circulaţie. Este vorba despre Săgeata Verde, care împlineşte 104 ani de la primul drum.




    În urmă cu câţiva ani, când autorităţile s-au gândit să scoată Săgeata Verde din depou, un bătrânel trecut de 80 de ani, aflat în staţia Cuvin a vrut să mai meargă încă o dată cu ea. Odată urcat în Săgeata Verde, în ochii bătrânelului au început să licărească lacrimile. Bărbatul a mărturisit că a făcut naveta cu Săgeata Verde timp de 18 ani de zile între Cuvin şi Arad.

     „Zi de zi, de două ori, m-am urcat în Săgeată. Nu credeam că mai apuc să mă mai urc o dată“, a spus omul. Deşi i s-a părut că pe vremuri mergea mai repede, bătrânelul a fost extrem de încântat de călătorie. „Ştiu că, la un moment dat, era vorba că ducă Săgeata la Craiova să-i schimbe motorul, să meargă mai repede. Nu ştiu dacă l-au mai dus sau nu. Totuşi, cred că aşa mergea, cu aceaşi viteză şi în urmă cu zeci de ani“, a spus el. 

    De la tramvaiul cu cai la tracţiunea electrică


     Primele consemnări ale asocierii Aradului la tendinţele pentru mobilitate ale umanităţii încep cu intrarea primului tren în gara din localitate, în 25 octombrie 1858, care a circulat pe relaţia Viena-Budapesta-Arad. Apoi, în 1891, antreprenorul Johann Weitzer deschide la Arad o filială a Fabricii de Vagoane şi Motoare cu sediul central în Graz. 

    Calea ferată nu era o noutate pentru arădeni, care beneficiau din octombrie 1869 de serviciile publice ale tramvaiului cu cai, prin înfiinţarea Societăţii pe Acţiuni de Cale Ferată şi Fabrica de Cărămidă, menit să asigure transportul urban pentru călători, pentru mărfuri şi materialele de construcţie necesare unui oraş în plină dezvoltare. O nouă etapă în dezvoltarea ferovoară a oraşului de pe Mureş este consemnată în 20 mai 1895, când ia fiinţă „Uzina Electrică“ Arad, pe amplasamentul actualei centrale pe hidrocarburi, proiectul şi construcţia fiind atribuite firmei Ganz Danubius Budapesta. 

    La 11 noiembrie 1906 are loc deschiderea oficială a Căii Ferate Arad-Podgoria cu tracţiune benzo-electrică la iniţiativa privată a unor oameni de afaceri în scopul de a valorifica nevoile economice ale zonei Weinberg, podgoria Aradului - lucrările de construcţie fiind executate prin contract de firma Henning, Hartwich & Co din Berlin. 

    Calea ferată asigura o relaţie de transport între localităţile aflate în arealul cuprins între localităţile Radna şi Pâncota, cu un centru de ramificare în localitatea Ghioroc, spre municipiul Arad, având scopul de a ajuta ţăranii din Podgoria Aradului să-şi ducă mai uşor marfa la oraş.

     „Săgeata Verde“ era gri Succesul comercial al acestei căi ferate şi solicitările de transport tot mai mari au impus, şapte ani mai târziu, adoptarea tracţiunii electrice ‒ o tehnică revoluţionară aflată la început de drum. Lucrările de proiectare şi execuţie au fost încredinţate firmei Ganz-Danubius Budapesta, care introduce folosirea unor vehicole cu tracţiune electrică cu reţea de contact cu dublă izolaţie (premieră), montată pe stâlpi de beton prefabricaţi (stâlpii au fost primele construcţii de beton prefabricat din ţară) şi având ca sursă de alimentare energia de la uzina electrică existentă în Arad.


    Aşa arată acum Săgeata Verde FOTO CJA
    Automotoarele Ganz aveau să rămână întipărite în memoria colectivă sub numele de „Săgeata Verde“, deşi la origine, ele fuseseră vopsite în gri. 

    Linia ferată a constituit în perioada interbelică un important factor de dezvoltare a zonei metropolitane, asigurând accesul locuitorilor ei la avantajele oraşului (şcoli, instituţii administrative şi culturale), la piaţa forţei de muncă şi la piaţa de desfacere a produselor agricole din Arad.

     Istoricii arădeni spun că proiectul liniei ferate era o stea cu trei colţuri, cu centrul în comuna Ghioroc, fiind executate trei trasee. Primul, lung de 22,15 kilometri, străbătea localităţile Ghioroc, Sâmbăteni, Cicir, Mândruloc, Glogovăţ şi cartierul Micălaca. Traseul doi avea 22,35 kilometri şi trecea prin Ghioroc, Cuvin, Covăsânţ, Siria, Galşa, Mâsca şi Pâncota. Al treilea traseu avea 13,086 kilometri şi mergea prin Ghioroc, Miniş, Păuliş şi Radna. 

    Construcţia acestei linii s-a facut în baza unui act de concesiune emis de Ministerul Comerţului Austro-Ungar în anul 1905 pe numele a două persoane, Antal Péterfy din Arad şi Simion Steiner din Budapesta, pe o durata de 50 de ani, adică până în anul 1955, când linia trebuia să treacă în posesia statului. Electrificarea liniei în schimb, s-a produs de-abia după şapte ani de la darea în exploatare, lucrare ce s-a executat după un proiect Ganz, proiect care cuprindea printre altele şi o centrală termoelectrică la Arad. 

    3,5 milioane de călători în 1955


     Importanţa liniei care lega oraşul de una dintre cele mai bune zone ale judeţului din punct de vedere economic, se poate vedea în cifre, aceasta evoluând de la 12.421 tone de marfă şi 684.235 călători în anul 1907, până la 35.127 tone de marfă şi peste 2,8 milioane de călători în 1945. Zece ani mai târziu, în 1955, evoluţia traficului atinge apogeul: peste 46.000 tone de marfă şi circa 3,5 milioane de călători. După 1959 în schimb, traficul de marfă scade, singurii care rămân pe poziţii fiind călătorii. 

    Anii ’60 au fost începutul sfârşitului, când oraşul se extinde şi încep construcţiile blocurilor de locuinţe. În expansiunea urbei, linia ferată devine un obstacol, iar după 1978 drumul Săgeţii Verzi este scos din Arad. Mai mult de atât, principala staţie din oraş, buricul târgului de la Podgoria, este aruncată în aer, iar pe locul ei amenajate alte edificii. 

    Dictatura comunistă nu a mai găsit resurse de a pune pe picioare traseul Săgeţii Verzi. O parte a liniei a fost dezafectată rămânând în funcţiune doar tronsonul Arad- Vladimirescu- Mândruloc- Cicir- Sâmbăteni- Ghioroc. Iar ca tacâmul să fie complet, au fost furaţi chiar şi stâlpii de beton şi traversele sau chiar bucăţi de cale ferată. 

    La mijlocul anilor 1990 unul dintre vagoanele-motor a fost reconstruit la Arad pe baza planului Muzeului Transporturilor de la Budapesta. Astăzi, Săgeata Verde, care a ajuns tot gri, şi este scoasă de la naftalină rar, la diferite ocazii. 

    Drumul vinului, o nouă şansă pentru Săgeata Verde 


    Primarul comunei Ghioroc din judeţul Arad, Corneliu Popi-Morodan, consideră că Săgeata Verde poate avea un viitor în cadrul unui proiect turistic. El a solicitat în cadrul unei dezbateri la Consiliul Judeţean repunerea în funcţiune, după un orar regulat, a Săgeţii Verzi, pentru relansarea turismului pe Drumul Vinului, în Podgoria Aradului.

     „Despre Drumul Vinului, fără Săgeata Verde, nu are rost să discutăm. Există şase osii, există câteva garnituri în stare bună, să le recondiţionăm şi să le introducem în circuitul turistic. În Podgorie trebuie ajuns cu acest tren. Unul dintre primele trenuri electrice din Europa şi al optulea din lume a fost Arad-Ghioroc”, a declarat primarul de la Ghioroc. 

    Un impediment în realizarea acestui obiectiv îl reprezintă faptul că ultima reabilitare a Săgeţii Verzi s-a realizat în anul 1995, de aceea vagoanele prezintă riscuri majore – şi de defecţiune şi pentru siguranţa traficului. O altă problemă o reprezintă calea de rulare inadecvată pentru Săgeata Verde, neintabulată, iar pentru o investiţie este necesară reglementarea regimului ei juridic.

     „Este o presiune publică mare pentru repunerea în funcţiune a Săgeţii Verzi. Şi eu îmi doresc să o văd pe linie şi le cer celor de la Compania de Transport Public să facă toate demersurile pentru asta. La toate întâlnirile pe care le-am avut pe strategia de dezvoltare turistică a judeţului, alături de Cetatea Aradului, Săgeata Verde este indicată ca principalul element care sporeşte gradul de atracţie a judeţului. Am fost informat că avem trei vagoane reabilitate, dar starea lor tehnică lasă de dorit. Vom încerca alături de cei din conducerea Companiei de Transport Public să găsim o rezolvare“, a precizat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean.

    Sursa: adevarul.ro

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!