• Ultimele știri

    duminică, 5 martie 2017

    Afaceristul român ce conduce un business cu o cifră de afaceri de 16 milioane de lei ce se luptă cu sistemul: ”Mai bine să îți consumi energia găsind soluții, decât să o pierzi spunând nu”

    Și-a început cariera ca muncitor necalificat în mină, iar acum conduce un business cu o cifră de afaceri de 16 milioane de lei. Vasile Capriș, omul din spatele Hydrosystems, este un om de afaceri atipic. Refuză schemele care ar putea aduce un profit de moment, preferând o dezvoltare naturală și durabilă. 




    Vasile Capriș a crescut în Vulcan, într-o familie în care frații, tatăl, bunicul s-au ocupat cu mineritul. La începutul anilor ’90 intra la Facultatea de Sociologie din Petroșani, însă trebuia să și muncească în paralel.

    ”Am pornit cumva de jos, chiar de foarte jos, de sub nivelul mării. La 19 ani mi-am dat seama că am nevoie, ca orice tânăr, de anumite surse de venit și am hotărât să mă angajez. În vremea aceea, în 1993, nu exista în Valea Jiului altă variantă decât mina. Deși absolvisem un liceu de informatică, deși intrasem la Facultatea de Sociologie, altă variantă nu aveam în mină decât să fiu muncitor necalificat, cu alte cuvine, la lopată…”, spune Vasile Capriș.

    Timp de trei ani, lui Capriș i-a revenit schimbul patru, de noapte, pentru ca în timpul zilei să poată merge la facultate. În Petroșani, l-a avut profesor pe Septimiu Krausz, unul dintre puținii profesori care au putut preda sociologia în perioada comunistă și care impunea standarde foarte înalte.

    ”Am intrat în facultate 36 de oameni în anul I, în anul II rămăsesem 16, la licență am rămas 11, din care am luat licența doar 6. Profesorii erau foarte exigenți. Încă de atunci materia mea favorită era sociologia conducerii. Și teza de licență mi-am dat-o pe stilul de conducere în minerit, analizând stilurile de conducere ale managementului atât în mine mecanizate, cât și în mine mai puțin mecanizate”, spune Capriș.

    Tot accentul pus pe valoarea angajaților, fără de care, spune acesta, tehnologia este inutilă.


    În primul val de disponibilizări


    Dacă studiile mergeau bine, nu același lucru era valabil cu mineritul.

    ”În ultimul an de facultate au început disponibilizările și, pentru că vedeam că nu am nicio șansă să mă dezvolt în mină, am zis că nu mai are rost să stau. Oricum trebuia să plec în armată. M-am trecut pe lista primilor disponibilizați”, spune Capriș.

    ”Trebuia să fac ceva. Am văzut în ziar un anunț pentru un post de agent de vânzări la o firmă de bere foarte renumită. Am zis să mă duc să văd ce-i pe-acolo. Erau 52 de candidați, dar am reușit să obțin postul respectiv. Venind din minerit, nu știam cu ce se mănâncă, dar aveam o ambiție nebună de a reuși”.

    Capriș colinda zilnic tot Defileul Jiului pentru a obține contracte. Pe parcursul unui an a promovat de la agent de vânzări la șef de depozit și la director de zonă.

    ”Am parcurs toate etapele, însă când am văzut că nu se poate mai mult, nu mi-am mai găsit locul. Am început să caut altceva. Am fost la un interviu în care era vorba de o firmă grecească. Încercau să pună bazele unei fabrici, dar și partea de comerț, pentru furtunuri. Furtunuri normale, furtunuri din PVC, pentru locuințe, industriale. Am aplicat pentru un post de director comercial, am luat și interviul respectiv. Am început munca, de data aceasta nu pentru un județ, ci pe toată țara”.

    Piața internațională și piața din România


    ”Am cunoscut un om foarte drag mie, din Olanda, un antreprenor adevărat, de la care am învățat o grămadă de lucruri și pe care l-am avut ca model. Omul acesta era președintele unui grup internațional prezent în toată Europa. Eu am deschis filiala din România, din Republica Moldova, din Ucraina. Ajunsesem într-un loc foarte bun, eram reprezentantul lor pe România, director general pe România, administrator și acționar împreună cu ei”, spune Capriș.

    ”Acum vreo 5 ani, firma despre care discutăm, Hydrosystems, a fost preluată de un grup de investiții și a început dezvoltarea. Din păcate, viziunea lor despre întreg estul Europei era că nu oferă șanse de dezvoltare pentru ce vedeau ei și au redus motoarele vizavi de România și estul Europei. Automat și investițiile au scăzut”.

    Afaceri în România – nu așa de greu pe cât se crede


    Despre mediul dificil pentru făcut afaceri în România s-a vorbit mult, însă Capriș este genul de om care vede jumătatea plină a paharului. Spune că este o problemă care ține de modul în care alegi să-ți consumi energia.

    ”Sincer, nu este ușor, dar nu este nici așa de greu pe cât se spune sau se lasă să se creadă. Dacă ar fi atât de greu, de ce mai stăm aici, de ce nu ne ducem în altă parte? Din inerție? Nu cred! Indiferent câte piedici, câte probleme ți-ar pune un sistem sau un om, dacă tu crezi în ceea ce faci, dacă îți place ceea ce faci, dacă pui pasiune în ceea ce faci, vei găsi soluții să faci acel lucru”, spune Capriș.

    ”Este infinit mai bine să îți consumi energia găsind soluții, decât să îți pierzi energia spunând «nu». Folosește mai bine energia pe care o consumi încercând să mă convingi că nu se poate, încercând să găsești măcar un «poate». Un «poate» face diferența”, spune Capriș.


    Întreaga poveste pe VOCEA.biz

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!