• Ultimele știri

    duminică, 12 februarie 2017

    HARTA defrişărilor ilegale. Trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în România

    Concret, numărul cazurilor de tăieri ilegale s-a triplat faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011, când media era de 30 de cazuri pe zi şi a crescut cu 34 de cazuri/zi. Potrivit datelor comunicate de autorităţi, în 2015 s-au înregistrat un total de 34.870 de cazuri. Dintre cele 42 de judeţe, Argeşul a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorităţi şi la nivelul anilor 2013 – 2014, şi în intervalul 2009 – 2011.






    În prezent, pădurile în România acoperă 6,90 de milioane de hectare. Potrivit Greenpeace România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 de hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărţii arată că ritmul degradării pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014, suprafaţa totală afectată fiind de 361.068 hectare, noteaza gandul.info

    Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale de arbori, în 2015, sunt: Argeş – 3.087 de cazuri (8,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), în scădere faţă de 2013-2014, când au fost identificate 5.851 astfel de cazuri. Următorul pe listă este judeţul Vrancea – 2.893 de cazuri (8,30% la nivel naţional), în urcare faţă de precedentul raport, pe perioada sus-menţionată, care a scos la iveală 787 de cazuri. În ceea ce priveşte judeţul Bacău, aici au fost înregistrate, în 2015, 1.882 de cazuri (5,40% la nivel naţional) faţă de 3.538 în 2013-2014. Suceava şi Mureş au raportat 1.616, respectiv 1.614 de tăieri ilegale în 2015 faţă de 716, respectiv 3.351 în 2013 – 2014, potrivit Greenpeace România.

    În ceea ce priveşte evoluţia cazurilor de tăieri ilegale, în perioada 2009-2015, numărul acestora a crescut de la un an la altul, ajungând să se tripleze în 2015 faţă de valorile din 2009. Mai exact, autorităţile au înregistrat, în 2009-2011, 30 de cazuri de tăieri ilegale pe zi, în 2012 – 50, în 2013-2014 au fost înregistrate 62, iar în 2015 – 96.

    Potrivit Hotărârii nr. 470/2014, toate transporturile de material lemnos trebuie înregistrate în sistemul online SUMAL, iar legalitatea deplasării poate fi verificată printr-un apel la 112. Potrivit Greenpeace România, aproximativ 20.000 de apeluri la numărul de urgenţă 112, pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, au fost făcute în 2015, însemnând 54 de apeluri pe zi.

    Judeţul cu cele mai multe apeluri înregistrate a fost Gorj, cu 2.761 apeluri, ceea ce reprezintă 13,84% din totalul apelurilor la nivel naţional. Pe locul al doilea s-a situat Braşov, cu 1.942 de apeluri (9,73%) şi pe locul al treilea Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%). La pol opus, judeţul cu cele mai puţine apeluri a fost Constanţa, respectiv 14 apeluri, urmat de Teleorman cu 18, Ialomiţa şi Brăila cu 20, iar Călăraşi cu 26.

    În schimb, cele mai multe transporturi depistate ca fiind ilegale au fost în Braşov, respectiv 420, urmat de judeţul Hunedoara, cu 262 de transporturi ilegale depistate, Cluj cu 238, Suceava cu 224, Argeş cu 182 şi Bacău cu 108.

    Gândul a mai scris că primele două decenii de după ’90, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor câştiguri de circa 5 miliarde de euro (echivalentul a 21,5 miliarde de lei), dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preţ, de 70 de euro pe metru cub.

    Cifra apare într-un Raport de audit privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” realizat de Curtea de Conturi şi prezentat aici de gândul.

    Sumele obţinute de pe urma furturilor au fost însă în realitate şi mai mari, după cum recunosc şi reprezentanţii Curţii de Conturi, pentru că mulţi dintre arborii tăiaţi în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii şi din Europa, după ce au fost vânduţi mai scump.

    Totodată, în ultimii 21 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumeguş, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir şi la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Naţional de Statistică.

    Autor: Raluca Pancu

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!