• Ultimele știri

    marți, 31 ianuarie 2017

    Tolontan: “Nu faceți aceeași eroare ca noi!” Dezgustul de politică, una dintre cauzele care au păstrat România în înapoiere

    Manifestațiile din ultimele două săptămâni, împotriva proiectului de lege privind amnistia și grațierea, amintesc de mitingurile românilor de după revoluție. Jurnalistul Cătălin Tolontan trece în revistă ieșirile oamenilor în stradă, din diferite motive, de la venirea Regelui Mihai în țară, până la moartea lui Coposu.



    “În anul 1990 au fost frecvent manifestații cu mult peste o sută de mii de oameni în stradă. Majoritatea s-au petrecut împotriva hegemoniei FSN, dar au existat manifestații și pro.

    În 1992, de Paște, Regele Mihai este îmbrățișat pe strazile Bucureștiului de o mulțime estimată la 1 milion de oameni.

    Cine a trăit în stradă acea zi și acei ani știe că, de la venirea Regelui și până la moartea lui Corneliu Coposu, din decembrie 1995, când sute de mii de oameni din toată țara ajung în București, fiecare eveniment înseamnă și afirmarea unei atitudini politice, a unei idei”, scrie Tolontan pe blogul său.

    Fie ele sărbătoare sau stare de doliu, toate marile întâlniri populare poartă mesaje civice, este de părere acesta.

    „Atunci, ca și acum, opoziția manifesta împotriva abuzurilor ascunse în spatele votului majoritar”, adaugă el.

    De asemenea, marșul îi privește nu doar pe cei prezenți, ci și pe cei care nu au putut veni.

    „Împreună cu viii, defilează amitirea morților și ceea ce dorim copiilor născuți sau nenăscuți”, spune Tolontan.

    New York Times scrie, simplu și sugestiv, că „manifestațiile sunt importante mai ales prin ceea ce nu se vede, dar știi că e în spate”.

    „Puterea de la București nu s-a speriat de numărul celor ieșiți în stradă, ci de cei despre care știe că n-au ieșit, dar se pot adăuga oricând”, este de părere jurnalistul.

    „De aceea am și adus în discuție generația ”decrețeilor”, dar și pe toți cei care, indiferent de vârstă, au manifestat în anii 90. Ei nu au fost nicidecum lipsiți de civism.

    Dar, cumva, toată inițiativa și implicarea acelor oameni s-au scurs ca apa prin pietrele bordurilor însângerate la propriu. S-a pierdut.

    Același risc există și azi.

    Activiști civici din toată lumea, oameni care știu cu ce se mănâncă protestul, euforia victoriei și amarul de după, avertizează că e nevoie de organizare.

    Când protestezi dai peste mână cuiva despre care crezi că face o prostie. Mai departe, e nevoie să câștigi dreptul de a purta uneltele.

    Mai informați și, opinie personală, mai inteligenți și talentați decât am fost noi la vârsta lor, cei de astăzi e bine să critice trecutul și prezentul, dar e esențial să le înțeleagă!”, mai scrie Tolontan.

    Dezgustul de politică n-a dus nicăieri în aceste aproape trei decenii.

    „Nu repetați erorile noastre! Nu lăsați ”pe alții” să facă politică, că ”eu mă ocup de chestiile importante””, conchide Tolontan.

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!