• Ultimele știri

    joi, 22 decembrie 2016

    Tezaurul României a rămas la ruși. Consilierul guvernatorului BNR consideră că e momentul să se retragă din comisie

    Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, marţi, că este momentul ca instituţia pe care o reprezintă să se retragă din comisia de negocieri cu partea rusă pentru restituirea Tezaurului. El a explicat că ambele restituiri ale unor părţi din patrimoniu din categoria Tezaur, făcute în 1935 şi 1956, au fost legate din partea rusă de „un fel de zăhărel”.


    „Dacă urmăriţi cronologic, ambele restituiri sunt legate din partea rusă de un fel de zăhărel - când i-ai făcut ceva care i-a plăcut, te-a recompensat. Ce a făcut Titulescu - i-a scos din «cordonul sanitar». Primii sunt nemţii care i-au făcut oameni şi i-au băgat în viaţa politică internaţională”, a declarat Cristian Păunescu în cadrul dezbaterii „Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu”, care a avut loc la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti.

    Consilierul guvernatorului Mugur Isărescu a precizat că există multe semne de întrebare în privinţa restituirilor tezaurului, un exemplu fiind înapoierea osemintelor lui Dimitrie Cantemir. Cristian Păunescu a mai spus că este momentul ca Banca Naţională să se retragă din comisia româno-rusă de studiere a istorie comune, care are ca obiectiv şi formularea unui punct de vedere legat de tezaurul român din Rusia.

    „Pentru noi, Banca Naţională, e momentul să ne retragem din comisie, în sensul că noi am predat comisiei tot ce aveam legat de bunurile Băncii Naţionale şi că nu avem ce să mai arătăm şi să mai demonstrăm”, a precizat el.

    Consilierul a precizat că această comisie este necesară, întrucât reprezintă „o punte de legătură”, deşi partea rusă refuză să recunoască protocoale pe care le-a semnat.

    „Comisia a acţionat şi a făcut tot ce a putut la nivelul ei ca să se continue discuţiile. E o punte de legătură. Partea rusă într-un protocol spune la un moment dat: «Partea rusă recunoaşte că BNR şi-a depus tezaurul la Moscova şi rămâne ca sarcina pe viitor a părţii ruse să caute documumente care să ateste acest lucru». Deci, ei într-un fel recunosc protocoale semnate de ei, dar vor să vadă şi exemplarele lor”, a mai afirmat Cristian Păunescu.

    În privinţa tezaurului BNR, consilierul a spus că există o valoare intrinsecă, o valoare de catalog cunoscută de numismaţi.

    „Coroborată se dă valoarea respectivă. Este bun acest protocol? E semnat? E parafat? E act de valoare internaţională. Sunt organisme internaţionale - de exemplu, Conferinţa de la Genova - care a hotărât: Rusia trebuie să dea înapoi României tezaurul. Ei nu vor să recunoască hotărâri internaţionale”, a adăugat el.

    Consilierul a amintit că BNR şi-a trimis tezaurul la Iaşi în două transporturi, în consultare cu Guvenul României de la acea vreme, cu Casa Regală şi cu strategi şi istorici ai României. El a precizat că ar fi existat şi alte soluţii în privinţa tezaurului.

    „Prima soluţie era să lase tezaurul aici şi să vadă ce o să se întâmple. Veneau cine au venit, îl luau, au fost învinşi şi îl dădeau înapoi. O a doua soluţie era să îl transporţi, toată lumea a luat în discuţie această soluţie, într-un loc sigur. Loc sigur putea să fie în est, la un aliat, fiindcă Rusia ţaristă era aliat cu România în Antanta, erau şi legături dinastice între regină şi ţar şi alianţa militară şi o presiune puternică, un lobby din partea Rusiei, Imperiului Ţarist, ca să ducem acolo tezaurul cu asigurări. În acelaşi timp, lobby-ul acesta a fost şi pentru ca conducerea României, în frunte cu Casa Regală, să se mute la adăpost în sudul Rusiei, cum au plecat mulţi”, a mai spus consilierul.

    Cristian Păunescu a mai afirmat că exista şi posibilitatea de a transporta tezaurul în altă ţară, dar cu riscuri enorme să fie capturat.

    „Ultima (soluţie, n.r.) şi cea mai importantă, după părerea mea, el, oriunde s-ar fi dus, trebuia asigurat. România nu a făcut acest lucru, deoarece costurile erau foarte, foarte mari, având în vedere care era valoarea transporturilor”, a precizat consilierul.

    „BNR a luat împreună cu factorii de decizie hotărâtea bazată pe declaraţii, documente ale părţii ruse şi a transportat tezaurul acolo. Când l-a lăsat acolo nu l-a lăsat de izbelişte, ci a avut două protocoale bilingve franceză-rusă, cu semnături, cu parafe ale oficialilor băncii imperiale de stat, directorii de acolo, care au ştampilat şi au recunoscut primirea. Este un document imbatabil privind acest demers. Tot aşa discuţia se poartă în rândul populaţiei şi chiar specialiştilor”, a explicat Păunescu.

    El a arătat că la negocierile legate de restituirea tezaurului a participat o comisie de istorici.

    Puteți ciți mai multe pe digi24.ro

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!