• Ultimele știri

    joi, 3 noiembrie 2016

    JOHN PERKINS: "România este deja infestată cu «asasini economici»"

    Economist din California, SUA. În volumul său de memorii, intitulat "Confe­siunile unui asasin economic" (Confessions of an Economic Hit Man), economistul american John Perkins dezvăluie din interior, cu un curaj unic, structurile guvernamental-corporatiste care domină lumea globală. 


    Fost el însuşi un "asasin economic" de succes, îşi face mea culpa cu adâncă sinceritate, descri­ind cu mare talent "imperiul" pe care cor­po­raţiile l-au instaurat pe glob. De fapt, cine sunt asa­si­nii economici (AE)? Răspunsul este cutremurător: "Asasinii economici sunt profesionişti extrem de bine plătiţi, care escrochează ţări din întreaga lume, pen­tru sume ajungând la trilioane de dolari. Ei direc­ţio­nează bani de la Banca Mondială, de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), precum şi de la alte organizaţii de «ajutorare» străine, către seifurile corporaţiilor gigant şi către buzunarele acelor câtorva familii de bogătaşi care controlează re­­sursele naturale ale planetei". Interviul care ur­mea­­­­ză ne-a fost acordat în exclusivitate, prin skype, ca să apară în zilele în care, graţie eforturilor orga­ni­zaţiilor "Pachamama România" şi "Heritage-Par­tener" UNESCO, John Perkins se află în România, ţinând seminarii la universităţile Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (9 oct.), "Ştefan cel Mare" din Suceava (10 oct., orele 17.00-19.00), "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (13 oct., orele 15.00-17.00) şi Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti (16 oct., orele 13.30-15.30).

    "Noi, «asasinii economici», clădim imperiul global"

    - Care a fost datoria dv., ca "asasin economic", domnule Perkins?

    - Datoria mea era de a încuraja liderii mondiali să devină o parte din vasta reţea care promovează inte­re­sele comerciale ale SUA. Într-un final, liderii res­pec­tivi sunt prinşi în capcana unei reţele de datorii, care ne asigură loialitatea lor. Le putem impune orice dorim - pentru a ne satisface nevoile politice, eco­nomice sau militare. În schimb, ei îşi sprijină poziţiile politice pe oferta pe care o fac popoarelor lor: parcuri industriale, centrale energetice, sisteme electrice, oraşe noi şi aeroporturi, cu condiţia să fie construite de cele mai importante companii americane. Practic, cea mai mare parte din bani nu părăseşte niciodată SUA, fiind pur şi simplu transferaţi din conturile de la Washington către firmele prestatoare din New York, Houston sau San Francisco. Deţinătorii com­pan­iilor de inginerie tehnologică şi construcţii din Sta­tele Unite au devenit, astfel, fabulos de bogaţi. În strădania lor de a duce pe culmi imperiul global, cor­poraţiile, băncile şi guvernele sunt reunite sub denu­mirea colectivă de corporatocraţie. Iar noi, "asasinii economici", clădim acest imperiu global. Dacă mă întrebaţi cum, o să vă răspund astfel: oricine face presiuni care să ducă la preluarea controlului de către o corporaţie, oricine încearcă, de exemplu, să convin­gă poporul român că Chevron e o companie bună şi nu una criminală, aşa cum este în realitate, oricine face aceste lucruri prestează o muncă tipică "asasini­lor economici".

    - Auzim în fiecare zi cuvântul "corporaţie". Ce este, de fapt, o corporaţie?

    - E o întrebare esenţială. O corporaţie este un grup de oameni care lucrează împreună, dar care sunt conduşi de lipsa de conştiinţă şi de setea pentru profit cu orice preţ, indiferent de împrejurările sociale în care acţionează şi de mediul înconjurător pe care-l dis­trug în numele dezvoltării. Forţa lor a luat am­ploare după anii '70 ai secolului trecut, când singura lor "responsabilitate" a început să fie profitul. E ab­surd! Avem nevoie să schimbăm lipsa de conştiinţă a corporaţiilor, să le obligăm să servească lumea, ţările sărace, pe americanii care nu au ce pune pe masă la mi­cul dejun, şi care sunt, conform statisticilor ofi­ciale, circa 12 milioane. Acestor entităţi fără suflet tre­buie să le dăm, de la noi, puţin suflet. Nu putem nega că aceste corporaţii sunt esenţiale pentru eco­nomia lumii actuale. Însă trebuie să creeze mai multe slujbe şi mai bine plătite, să creeze noi tehnologii, să cureţe zonele poluate în cursul exploatărilor sălbatice ale resurselor, să distribuie o parte din bogăţie şi pe orizontală, pentru cei care mor de foame (24.000 de oameni mor zilnic, în întreaga lume). Vorbind de schim­bare, de întoarcerea la o dezvoltare durabilă, de o lume a responsabilităţii în faţa viitorului, nu spun să ne întoarcem în peşteri, în bordeie, dar avem nevoie să respectăm mai mult această planetă.

    "Ceea ce a făcut Bechtel în România este tipic corporatocraţiei: a lăsat lucrurile neterminate, dar a primit o grămadă de bani"

    - În cartea dvs. acordaţi o atenţie specială cor­poraţiei Bechtel. A venit şi la noi, să construiască o autostradă de 450 de kilometri, cu 2,5 miliarde de euro. Până la urmă, contractul a căzut, a construit numai 52 de km, a încasat 1,3 miliarde şi a dispărut. Cum comentaţi?

    - A dispărut cu banii? Nu e ceva neobişnuit. Asta fac corporaţiile în întreaga lume. Ele se cred deasupra legii. Şi chiar sunt deasupra legii, pentru că au puterea să schimbe legile dintr-un stat sau altul şi au puterea să corupă guverne, preşedinţi şi regi. Îmi iubesc ţara şi îmi e teribil de ruşine pentru faptele acestor corpo­raţii, care vor să controleze totul pe lume. Nu trebuie să ne mirăm că noi, americanii, suntem atacaţi de te­rorişti, nu doar în străinătate, dar şi în oraşele noastre. Vreau ca America să redevină un lider al democraţiei, nu al corporatocraţiei. Vorbind din nou despre Bechtel, trebuie spus că ceea ce a făcut în România este tipic corporatocraţiei. Să fiţi siguri că a făcut ace­leaşi lucruri şi în alte părţi ale lumii, de exemplu în pri­vatizarea sistemului de apă dintr-un oraş din Bo­livia, sau chiar în Statele Unite. Bechtel a lăsat lu­crurile neterminate deseori, dar a primit o grămadă de bani.

    - România este bogată în resurse minerale, aur, argint, petrol. O agenţie guvernamentală, ANRM, a concesionat deja peste 6000 de perimetre de ex­ploa­tare unor companii străine. Cum ar trebui să pri­mească românii acest "cadou" guvernamental?

    - Oamenii din întreaga lume se confruntă cu aceeaşi situaţie. Corporaţiile sunt peste tot. Peruanii, bolivienii, indonezienii, românii şi ceilalţi trebuie să-şi pună aceleaşi întrebări. Răspunsul e doar unul: dezvoltarea durabilă, bazată pe protecţia mediului, pe crearea de slujbe curate şi pe câştiguri egale de am­bele părţi, atât deţinătorul resurselor, cât şi investi­torul. Producţia trebuie împărţită, nu expediată aproa­pe integral în străinătate. Nu poate veni o corporaţie junior, precum Roşia Montană Gold Corporation, des­pre care am auzit vorbindu-se în mediile de afa­ceri, să-şi ia partea leului, de 80% din acţiuni, lăsând statul român, adică lăsându-i pe români numai cu 20% din afacere. Asta este o vânzare pe nimic a resur­selor României, ceea ce nu trebuie acceptat. Românii trebuie să fie încrezători în forţa şi valoarea lor ca popor european, impunând corporaţiilor să procedeze corect în activitatea lor productivă. Altminteri, veţi ajunge ca Statele Unite, care sunt foarte strict contro­late de corporaţii. S-a spus că aceste corporaţii au în­vins comunismul, dar putem adăuga: corporaţiile au în­vins şi democraţia! Noi, în SUA, nu mai avem de­mo­craţie, este o glumă să afirmi că suntem o ţară democratică.

    "Românii ar trebui să aleagă dezvoltarea turismului şi agricultura ecologică, purtând de grijă «mamei-pământ»"

    - În acest context transnaţional, ce le rămâne românilor de făcut?

    - Decât să facă jocul acestor corporaţii, românii ar trebui să aleagă dezvoltarea turismului şi agricul­tu­ra ecologică, purtând de grijă "mamei-pământ" (pachamama). România este puternică în construcţia de maşini şi motoare electrice, de nave şi automobile, în producţia agricolă; este printre cele mai perfor­mante din lume în tehnologia informaţiei (IT). Aces­tea să rămână direcţiile de viitor, din ele să vină bo­găţia, nu din exploatarea brută şi intensivă a sub­solului, din răscolirea munţilor şi văilor. Trebuie să ieşim din economiile morţii, bazate pe răvăşirea pă­mântului. Am creat economii ale morţii în ultimii 40 de ani, care au distrus pământul, au mistuit resursele, le-au terminat. Avem nevoie să facem pasul către un nou tip de economie, economia vieţii, bazată pe redu­cerea şi eliminarea poluării, pe reciclare, pe folosirea altor energii în afara celor fosile, pe renunţarea la dependenţa de resursele naturale. Dacă, totuşi, veţi accepta unele corporaţii pentru exploatarea resurselor, fiţi măcar foarte atenţi la contracte, dacă vreţi să mai ră­mâneţi cu ceva de pe urma acestor proiecte. După pă­rerea mea, contractul cu Bechtel a fost unul foarte prost negociat. Nu m-ar mira să fie la fel în agri­cultură, cu Monsanto, sau în domeniul gazelor de şist, cu Chevron. Ei au mari experţi în negociere, îţi iau totul, dar te lasă să crezi că ai făcut cea mai bună afa­cere. Ei au asasini economici! România este deja "in­festată" cu asasini economici, nu doar americani, ci şi ruşi sau chinezi. Şi Rusia şi China au variantele lor de astfel de asasini... Pentru că unul din scopurile asa­sinilor economici este privatizarea lumii. Adevărata putere în lume, în clipa de faţă, nu este puterea na­ţională, nu este puterea guvernelor rus sau chinez, ci puterea marilor corporaţii. Toate guvernele, rus, chi­nez, american, român, depind de finanţele mon­diale, de economia globală.

    "Daţi Chevron afară din ţară! Vă va înşela!"

    - De doi ani, românii vorbesc de corporaţia Chevron, încurajată de guvern să foreze în căutarea ga­zelor de şist. Ignorând opoziţia localnicilor, Chevron merge mai departe... Până unde credeţi?

    - Până îşi va atinge toate obiectivele de corporaţie criminală. Fiţi foarte atenţi cu această organizaţie! În Ecuador, ca să dau numai un exemplu, a făcut lucruri teribile, a creat haos, a poluat terenurile, a refuzat să cureţe, să ecologizeze. În urma exploatării nemiloase, oa­menii suferă şi mor, dar Chevron ignoră toate aces­tea, pentru că lucrează pe principiul mafiei. Îi sfă­tuiesc pe români cu toată convingerea: daţi Chevron afară din ţară! Vă va înşela! E ca în viaţa de fiecare zi: nu angajezi să-ţi măture casa o persoană despre care ai auzit că a fost prinsă furând. Deci, nu o angajaţi pe Chevron să vă scormonească teritoriul! Nu vă iluzio­naţi cu independenţa energetică pe care ar adu­ce-o. Nu puteţi avea încredere în ei! Căutaţi surse alter­native de energie, nu acceptaţi metodele demodate ale acestor corporaţii, care îşi propun să ţină timpul în loc, până scot din pământ şi ultima picătură de com­bustibil fosil.

    - Vă rog să adresaţi românilor un gând bun, o încurajare. Să ne temem de viitorul corporatist al lumii?

    - Sfârşitul corporaţiilor nu e departe. Capitalismul lor primitiv va fi înlocuit de capitalismul cu faţă umană, al micilor firme, al micilor proprietari. În lu­me are acum loc o revoluţie: revoluţia conştiinţelor. Va fi mai mare decât revoluţia industrială. Oamenii se trezesc. Sunt speriaţi de amploarea distrugerilor de pe Terra, cauzate de lăcomia corporaţiilor. Aţi văzut zilele trecute, la New York, un milion de oameni în stradă, atrăgând atenţia asupra încălzirii globale. Mă bucur că voi veni în România şi voi avea şansa să îi cu­nosc pe români. Ştiu: există un parteneriat strategic în­tre România şi SUA, în plan politic, ceea ce este foarte bine. Eu sunt însă avocatul parteneriatului din­tre poporul român şi poporul american, pentru că vreau să învăţăm unii de la alţii cum să supravieţuim în armonie cu natura. Să nu uităm că trăim pe o "staţie spaţială" foarte fragilă, care este Pământul, şi nu avem la îndemână nici o navetă, ca să putem pleca. N-avem unde merge în altă parte, aşa că trebuie să avem grijă de locul unde trăim.

    Interviu realizat cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale Pachamama România (www.pachamamaromania.ro) şi Heritage - Partener UNESCO (wwww.asociatiaheritage.ro)

    Sursa: formula-as.ro

    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!