• Ultimele știri

    marți, 20 septembrie 2016

    Maşinile făcute în România. În ce s-au plimbat românii în ultimii 100 de ani

    Până să circule cu maşina poporului german, românul avea la dispoziţie maşini făcute la el în ţară. Iar, până să se plimbe în Dacie şi Oltcit, românul a folosit Marta, Malaxa şi IMS-ul.


    Până în anul 1900, Bucureştiul nu fusese călcat de nicio roată de maşină. Cei cu dare de mână foloseau birjele, iar, din când în când, câte o bicicletă îi mai speria pe trecători. Numai că, în acel an, a ajuns în Bucureşti un automobil FN Herstal. A fost primul automobil înmatriculat în Capitală. Făcută la Liege, „bestia” pe patru roţi concura la viteză birja, deoarece nu prindea mai mult de 30 km/h.

    Primul bucureştean cu maşină a fost Bazil Assan, cunoscut explorator român care a ajuns în regiunile arctice şi a făcut înconjurul lumii. Fabrica din Liege a realizat doar 47 de automobile FN Hestral. Al 40-lea a ajuns la Assan. Ca o curiozitate, maşina putea circula noaptea graţie unor felinare cu petrol.

    Acum, Bucureştiul e sufocat de maşini. În cartierele rezidenţiale, maşinile sunt parcate pe trotuare, ba chiar şi în plină stradă şi pe spaţiile verzi. În trafic, tramvaiele aşteaptă minute în şir în spatele maşinilor care le-au invadat şinele.

    Nu a fost mereu aşa, iar în traficul de odinioară nu se circula cu maşina poporului german sau american, ci cu autovehicule româneşti. Aşa că ne vom delecta puţin, în cele ce urmează, cu povestea autovehiculelor produse în România.

    Mai întâi a fost Marta (Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad), prima fabrică de automobile de pe actualul teritoriu al României. Fabrica a fost ridicată de firma Westinghouse, din Le Havre, care şi-a prezentat oferta, acceptată de municipalitate, de a construi autobuze moderne pentru arădeni. Însă, pe lângă autobuze şi camioane, firma a produs şi 150 de automobile. Totul s-a sfârşit în 1912, când firma a dat faliment.


    La destul de mult timp după Marta a venit Malaxa, automobil românesc construit în 1945 la Reşiţa, la fabricile industriaşului român Nicolae Malaxa. Inginerii conduşi de Petre Carp au produs o maşină care consuma 10 litri la 100 de kilometri şi avea o viteză maximă de 120 km/h. Producţia maşinii a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în U.R.S.S., după ce un oficial de la Moscova aflat la Sofia a fost transportat cu un automobil Malaxa şi a rămas impresionat de performanţele acestuia.


    Următorea oprire o facem în brazdă, pentru a vorbi puţin despre primul tractor românesc, produs începând cu anul 1946 la uzina Tractorul din Braşov. IAR 22, lansat în acel an, era un utilaj de trei tone, 5195 cmc şi doar 38 de cai putere. Interesant e că, pentru munca în câmp, tractorul avea roţi speciale, metalice şi înguste. Pentru transport cu remorcă, tractorul avea roţi cu cauciucuri.


    Alt popas în facem în judeţul Braşov, anul 1954. Uzinele SC Roman SA lansau primul camion românesc, SR 101. Este o maşină cu o istorie ciudată. Modelul este inspirat de un model sovietic, care la rându-i fusese inspirat de unul american. SR 101 avea 95 de cai, putea căra patru tone şi mergea pe benzină. Camionul avea cutie de viteze în cinci trepte şi mergea cu maximum 65 km/h.


    În 1956, având în vedere creşterea cererii de autobuze în România, comuniştii s-au gândit să producă astfel de autovehicule chiar aici. La uzinele de la Vulcan, inginerii au luat un şasiu de camion SR 101 şi l-au lungit puţin. Aşa a rezultat baza potrivită pentru un autobuz. Autobuzul s-a numit MTD (de la Mao Tze Dun, celebru lider chinez) şi a fost produs din 1955. Autobuzul avea o lungime de 8,5 metri şi putea transporta 60 de persoane (28 pe scaune).


    Prima maşină de teren românească apărea un an mai târziu, în 1957, când uzinele de la Câmpulung Muscel prezentau IMS 57, o copie a unui model rusesc. IMS-ul, fabricat în 2000 de unităţi până în 59, mergea pe benzină, avea doar trei viteze şi consuma cam mult: 24 de litri la 100 de kilometri.


    Şi ajungem şi la Dacia. Prima Dacie, modelul 1100, a apărut pe străzile României în 1968, fiind un model intermediar pentru Dacia 1300. De fapt, Dacia 1100 era un Renaut 8, cu altă siglă. Viteza maximă era de 133 km/h.


    Dacă Dacia era făcută după chipul şi asemănarea unui Renault, a apărut şi un model românesc care prelua liniile unui alt producător francez, Citroen. Numele de Oltcitvine de la judeţul de producţie – Olt – şi CITroen. Deşi fabrica a fost construită încă din 1976, producţia de automobile a debutat în 1981.


    Fotografii: automobileromanesti.ro

    Sursa: greatnews.ro


    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!