• Ultimele știri

    joi, 8 septembrie 2016

    ”LA SPITAL MI-AU SPUS: NU VREȚI SĂ NE LĂSAȚI BĂIATUL SĂ ÎL ARDEM? AM RĂMAS ȘOCAT, NICI ACUM NU-MI REVIN!”

    Tatăl și mama a doi nou-născuți decedați după infecții cu pioceanic au decis să povestească prin ce au trecut. Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan. Vasile Haidamac împlinește 41 de ani în decembrie. Elena Haidamac face 40 în septembrie. Ambii sînt săteni din Liteni, Suceava.


    Moartea copilului lor de 27 de ore, care purta numele tatălui, i-a dărîmat nu doar psihic, ci și economic. După înmormîntare, rămas fără bani, tatăl a plecat să-și caute de muncă în Germania, n-a reușit și s-a întors în țară.

    Interviul cu Vasile Haidamac.

    -Puteți descrie, vă rugăm, pe scurt, ce știți că s-a întîmplat cu fiul dumneavoastră?
    -Vasile Haidamac s-a născut pe 25 februarie 2016 și avea 3,9 kilograme, un copil sănătos, ni s-a spus. Dar noi nu l-am văzut niciodată!

    -De ce?
    -Pentru că spitalul nu ne-a permis aceste lucru. Vasile a murit peste 27 de ore.

    -E greu de crezut că un spital refuză așa ceva părinților.
    -O să povestim. Ca să știe oamenii. A doua zi după naștere, cînd am sunat la spital am auzit pe fundal: ”Trebuie să-l botezați repede pe copil!”. Am ajuns repede la spital! ”Fiul dumneavoastră e în stare proastă”. Lăsați-mă să-l văd! Așa le-am zis. ”Nu puteți să-l vedeți că e intubat”.

    -Însă…
    -Stați așa! Nu ne-au permis să-l vedem pe copil nici viu și nici cînd a murit. Vineri a murit. Era week-end. L-au dus la morga Spitalului Județean și, pentru că era închis, pînă luni nu l-am putut vedea.

    – De ce să se poarte astfel un spital?
    -Eu sînt un om simplu din Liteni, Suceava, dar vă înțeleg că tot întrebați asta. Vă rog sa lasați un pic la o parte meseria, știu ca ziariștii sunt exact ca procurorii, ca polițiștii, au o imunitate specifică, dar credeți-mă că au fost două zile tragice! Nici eu, nici sotia nu ne-am văzut băiatul în viață.
    ”De ce nu ne-au lăsat să îl vedem în viață?! Gândiți-vă ce cumplit e pentru o mamă căreia îi moare copilul înainte să îl alăpteze. Le-am zis doctorilor că ”Vasile Haidamac, tată

    -Vă respectăm durerea, însă atunci cînd povestiți fapte și nume e vorba și de viața altor oameni.
    -Și eu înțeleg, dar să vină și să spună cineva că nu e adevărat! Să spun că nu e adevărat că m-am dus luni, la ora 10:30, la spital, să ridic copilul. Am vorbit cu mai mulți doctori, printre care Tiberius Brădătan, directorul medical.

    -Și cum v-au explicat moartea după 27 de ore?
    -Știți ce mi s-a zis luni dimineața? ”A, copilul cela mort. Nu vreti să ne lăsați copilul să îl ardem?”. Am rămas șocat, a fost un moment cumplit, un șoc, nici acum nu-mi revin! Nu pot să uit fraza aia. Elena, soția mea, e și astăzi foarte tulburată, de aceea nu vorbește și ea cu dumneavoastră.

    -Ce le-ați răspuns?
    -După ce mi-am revenit din șoc le-am zis că să nu ardă ei pe nimeni și că vreau să i se facă lui Vasile autopsia ca să aflăm de ce a murit. Așa am aflat că a avut piocianic. Ei au zis că e de la naștere. Asta să se afle în tribunal!

    -Asta înseamnă că ați dat pe cineva în judecată?
    -Eu am depus o plîngere penală. Apucasem să îi fac lui Vasile certificat de naștere. I-am facut și certificat de naștere și certificat de deces. Vasile Emilian Haidamac a fost cetățean român! Două zile, dar a fost cetățean român. A avut drepturi, cine i le-a încălcat să plătească!

    -Totuși, dincolo de faptul că suspectați că au vrut să ascundă adevărul, n-ați primit de la spital nici o explicație?
    -L-am tot întrebat pe directorul Tiberius Brădătan. S-a purtat execrabil cu noi! Aflasem că analizele de la Cantazuzino arată piocianic! Vasile căpătase bronhopneumonie. La care Brădătan îmi spune:„A, brohnopneumonia e o boală, da. Iar Pseudomonas nu știu, că acolo s-a făcut dezinfecția”.
    ”Ce am înțeles eu din toată durerea mea cu Spitalul Județean din Suceava e că pare că multora nu le pasă, sunt preocupați mai mult de politică și nu de pacienți”Vasile Haidamac, tată

    -În afară de justiție v-ați adresat și specialiștilor în medicină?
    -Am fost la Colegiul Medicilor, m-au întârziat câteva luni pînă nu s-a întâmplat nimic. Deși s-a dovedit că nu soția mea fusese infectată, cum îmi zisese șeful de la obstetrică-ginecologie, doctorul Cristian Irimie. De fapt, șeful Colegiului Medicilor din Suceava este doctorul Hâncu, fost chirurg al Spitalului Suceava.

    -Nu e nimic în neregulă ca un medic de la Județean să devină șef al Colegiului.
    -Sigur, aveți dreptate. Numai că sîntem în septembrie și Vasile a murit la finalul lui februarie. Ce au făcut atîta vreme? Doctorul Hâncu n-a mai răspuns nici măcar presei din Suceava când a fost sunat să fie întrebat de caz.

    -Ce ați făcut în continuare?
    -Vă dați seama că totul, înmormîntarea și restul, a costat! Am rămas fara bani. Am plecat la Frankfurt două luni să îmi găsesc de muncă. Nu am gasit nimic, m-am intors la țară, la Liteni. Dar am văzut altceva. Altă lume. Am văzut oameni. Oameni buni, noi ne pierdem umanitatea! Nu mai exista umanitate! Și am fost la Frankfurt, nu în Japonia. Cred ca, daca ajung eu, Vasile Haidamac din Liteni, în Japonia, fac infarct, credeți-mă!

    -Ce v-ar liniști pe dumneavoastră și pe soție?
    -Momentan, totul pare uitat. Aștept încă un semn de la procurori. Și vreau să ajung în fața instanței. Nu știu eu, dar există ucidere din culpă, nu?

    -Sincer, sună ca și cum doar răzbunarea vă alină. Dar poate că nu e nimic de răzbunat.
    –Eu v-am zis că vreau să ajung la judecător, acolo e lege, nu răzbunare. Trebuie să existe o judecată pentru asta, înainte de judecata divină.
    MAMA CELUI DE-AL DOILEA COPIL MORT CU PIOCIANIC: „DIRECTORUL BRĂDĂȚAN ERA ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ ȘI SPUNEA SUCEVENILOR CĂ NE-AM CRESCUT COPILUL ÎNTR-O MOCIRLĂ INFECTĂ”

    Ana Maria Manea a acceptat interviul.

    La 6 luni de la moartea băiatului ei, Alexandru Tudor Manea, e decisă ca „aceia care i-au răpit dreptul la viață copilului meu să plătească!”.

    Drama prin care trece a început pe 29 februarie. Bebelușul a decedat pe 1 martie, în a 14-a zi de viață.

    -⁠ Puteți să povestiți ce s-⁠a întâmplat cu băiatul dumneavoastră?
    – Vă povestesc, deși îmi este greu să rememorez acele zile. Pe 17 februarie am născut prin cezariană un băiețel de 3,960 kilograme, perfect sănătos, după cum au spus chiar medicii. După trei zile am mers amândoi acasă. Timp de o săptămână totul a fost perfect. Și medicul de familie a fost încântat de cum arată bebelușul care începuse să ia în greutate încă din spital. Tragedia a debutat o săptămână mai târziu.

    -⁠ Ce s-⁠a întâmplat?
    – Era 29 februarie. Pentru că eu și soțul ne-am propus să-l botezăm pe cel mic pe 5 martie, înainte să înceapă Postul Paștelui, am lăsat copilul mâncat și schimbat cu mama și am plecat în oraș. Din oră în oră sunam acasă ca să văd ce face cel mic. Toate erau bune, doar că nu mai dorea să-și bea lăpticul, ceea ce a început să mă îngrijoreze pentru că era un mâncăcios. După al treilea telefon am lăsat totul baltă și am plecat acasă. Am luat copilul și am mers la medicul de familie. Din acest moment totul a început să se deruleze cu viteza luminii…

    „Unde să mergeți, doamnă?, Moare!”

    -⁠ Adică…
    – În timp ce stăteam în mașină și așteptam să ne vină rândul la cabinetul medical, nu am dorit să intrăm cu copilul alături de alți copii răciți, am observat că micuțului a început să i se marmoreze pielea. Am fost primiți imediat în cabinet, iar medicul ne-a trimis de urgență la spital. Aici i-au luat temperatura, avea deja peste 39 grade, și l-au trecut pe tratament.

    -Ați aflat ce are?
    -Nu. Nimeni nu vorbea cu mine, iar într-un final o doamnă doctor vine și ne spune că are sepsis neonatal. A fost un șoc pentru mine. Apoi totul a luat-o razna. Le-am spus medicilor că vom merge oriunde cred dânșii că poate fi salvat. „Unde vreți să mergeți doamnă, nu vedeți că moare?!” a fost reacția lor. Când mi-au spus că trebuie să-i facă puncție, am refuzat și așa am ajuns la Spitalul Sfânta Maria din Iași. Am ajuns la miezul nopții, dar nici aici medicii nu ne-au spus ce se întâmplă cu copilul nostru. La ora trei și jumătate l-au intubat, a intrat în comă și starea lui s-a degradat rapid. După câteva ore s-a stins… Cuvântul „infecție” nu a fost pronunțat de niciun medic.

    -⁠ Când ați aflat ce a cauzat decesul?
    – Când am văzut rezultatul necropsiei și al anchetei Direcției de Sănătate Publică. Inițial, rezultatele biologice de la spitalul din Iași au arătat prezența în organismul copilului a bacteriei Pseudomonas putina, dar analizele de la Institutul Cantacuzino a lămurit totul: Pseudomonas aeruginosa. Din presa locală am aflat și despre cazul Haidamac, infectat în aceeași secție tot cu Piocianic.

    „L-am dus pe doctor de mână la mormânt”

    -⁠ Ce faceți acum?
    – Ne-am angajat un avocat, pe Cristian Băcanu din București, pentru că toți cei din Suceava ne-au refuzat pe motiv că și ei au copii, și nu vom renunța să-i facem dreptate copilului nostru.

    -⁠ De ce ați decis să mergeți în instanță?
    – Din cauza atitudinii medicilor, a instituțiilor statului, a reticenței sistemului medical de a-și recunoaște neputința. Dacă nu apelam la avocat nu am fi obținut niciun document medical al copilului nostru. Directorul DSP Suceava, Cătălina Zorescu, ne-a spus că 60% din probele recoltate la Spitalul Județean au ieșit pozitive la Piocianic. Cum de mai funcționează acest spital?

    – Spitalul Județean Suceava a recunoscut infecția contractată acolo de copilul dumneavoastră?
    – Directorul medical Tiberius Brădățan intrase în campanie electorală, candida pentru Primăria Sucevei, și spunea oamenilor că bebelușul nostru a murit din cauză că noi trăim în mediu rural, în condiții mizerabile și că l-am crescut într-o mocirlă infectă.

    -⁠ Ați vorbit cu dânsul?
    – L-am întâlnit în acele zile electorale pe strada de lângă cimitir și l-am luat de mână, l-am dus în fața mormântului băiatului nostru și i-am cerut să ne zică ochi în ochi că a murit din cauza noastră…

    -⁠ Locuiți în mediu rural?
    – Locuim în orașul Suceava, la bloc, într-un apartament de trei camere. Suntem o familie de condiție decentă, amândoi avem serviciu și mai avem o fetiță de trei ani și jumătate.

    RĂSPUNSUL SPITALULUI JUDEȚEAN

    Tiberius Brădățan, directorul medical al Spitalului Județean Suceava și purtător de cuvânt al instituției în momentul morții lui Vasile Emilian Haidamac, nu a negat afirmația lui Vasile Haidama potrivit căreia i-a propus arderea copilului: „Este vorba de o procedură standard. E un formular tipizat, părintele poate opta pentru incinerare sau îngropare creștinească. De regulă, este întrebată mama copilului, dar în cazul de față a venit tatăl la spital. Nu e absolut nimic care să depășească un cadru legal”.

    Sursa: tolo.ro


    Politică

    România

    Urmăriți-ne pe Google+

    Urmăriți-ne pe Twitter!

    Urmăriți-ne pe Youtube!